Președintele Nicușor Dan a reacționat la documentarul Recorder, precizând că soluția la problemele semnalate trebuie să vină din interiorul sistemului de justiție.
Precizând că nu vrea să scuze în vreun fel politicul, Nicușor Dan susține – într-o postare pe X – că “soluția la problemele ridicate este tot în interiorul sistemului de justiție”.
Președintele spune că acele cazuri prezentate trebuie investigate și trebuie investigată mai ales recurența acestor cazuri: “Iar persoanele vinovate trebuie pedepsite, însă tot de sistemul de justiție, și pe bază de probe”.
“Cine strânge probele și cine face sesizările?
De ce nu avem încă un raport din interiorul sistemului de justiție, deși se vorbește de lucrurile astea de mult timp?
Câte sesizări s-au făcut din interiorul sistemului de justiție pe faptele de care vorbim?
Câte acțiuni în justiție s-au făcut pe faptele de care vorbim?
De ce sunt doar trei magistrați în activitate care au acceptat să vorbească deschis cu reporterii?
De ce nu a contracandidat-o nimeni pe Lia Savonea la conducerea Înaltei Curți?”, se întreabă Nicușor Dan.
El reamintește că a început să lucreze la un raport cu date despre problemele din sistemul de justiție și îi invită pe toți magistrații să îi scrie direct despre problemele pe care le întâmpină: “Îi asigur că voi citi personal ce îmi transmit”.
“Trebuie și o asumare în interiorul profesiei. Sunt convins că marea majoritate a magistraților sunt oameni serioși, de bună-credință.
E responsabilitatea lor, dincolo de dosarele curente, să se implice în rezolvarea problemelor profesiei lor. Și îi asigur, la rândul meu, de implicare și bună-credință pentru a aduce justiția acolo unde și-o doresc românii”, mai scrie Dan.
Ministrul Justiției
Radu Marinescu, ministrul Justiției, a reacționat și el de la Bruxelles, susținând că Michael McGrath, comisarul european pentru Justiție, a apreciat “progresele făcute în timp de România în justiție”.
Referitor la problemele semnalate de reportajul Recorder, ministrul PSD susține că “responsabilitatea exclusivă pentru aplicarea corectă a legii, atât materiale cat și procedurale, la speță, revine magistraților și eventuale abateri disciplinare sau penale,dacă există, trebuie investigate și sancționate prin instituțiile abilitate IJ si CSM respectiv structura de parchet specializata și instanțele judecătorești”.
“Ministerul Justiției nu are dreptul de a interveni în modul cum magistrații aplică legea la speța și ca ministru nu pot face aprecieri privind soluționarea acestor cauze”, precizează Marinescu într-o postare pe Facebook.
Oficialul mai spune că Ministerul Justiției nu poate interveni în alegerea de către magistrați a membrilor CSM și nici în procedurile disciplinare, iar ministrul nu poate face aprecieri despre “capturarea” acestor instituții de către membrii aleși de magistrați.
Curtea de Apel București îl acuză pe unul dintre judecătorii din documentarul Recorder că a lucrat în cadrul serviciului de informații al MAI
“Potrivit unor informații care au exprimat îngrijorare în spațiul media față de trecutul profesional al judecătorului (Laurențiu) Beșu, se reține că acesta a activat anterior timp de 5 ani ca ”ofițerla doi și-un sfert” sau „SIPI””, se arată în comunicatul Curții de Apel București, care susține că afirmațiile lui Beșu sunt “grav denaturate și contrazise de documente oficiale și de proceduri legale clare”.
“Faptele arată că delegarea sa nu afost prelungită din rațiuni exclusiv de ordin profesional, iar încercarea de a rescrie ulterior această realitate reprezintă o mistificare periculoasă a adevărului”.
“Având în vedere tipul de acțiune în care este implicat (de compromitere, cu intenție, aunor lideri și activități judiciare legale) este necesar ca, neîntârziat, să fie clarificate următoarele aspecte:
Care este statutul său real? Vorbim despre un traseu profesional care include etapesensibile ce necesită clarificare publică. Este legitim ca judecătorii și opinia publică să primească răspunsuri privind:
– în ce calitate a acționat în diverse perioade ale carierei sale,
– care au fost atribuțiile reale,
– ce roluri a avut și are în raport cu alte instituții ale statului,
– dacă mai există astfel de raporturi în prezent,
– și, mai ales, dacă există vreo incompatibilitate sau vreo zonă neexplicată între statutul său și poziția actuală.
Aceasta nu este o acuzație, ci o cerință fundamentală de transparență într-un stat de drept. Oricine ocupă o funcție judiciară are obligația de a-și clarifica integral parcursul profesional, pentru a nu lăsa loc de confuzii, speculații sau dubii privind misiunea, rolul sau eventualele influențe din perioade anterioare. Tocmai de aceea, înainte de orice conexiune cu demersul său actual, avem obligația instituțională să analizăm, să verificăm și să documentăm public un astfel de caz”, susține instanța.
Înalta Curte anulează condamnarea de 6 ani primită pentru corupție de fostul șef al CNAS
Între timp, instanța condusă de Lia Savonea a mai anulat o condamnare pentru corupție.
Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus miercuri anularea condamnării de 6 ani închisoare primită de Lucian Duță, fost președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), într-un dosar în care a fost găsit vinovat pentru primirea unei mite de 6,3 milioane euro.
Duță a fost închis în iulie 2022 și eliberat în septembrie 2025 de ÎCCJ, care i-a admis o cale extraordinară de atac – recursul în casație, iar pedepsa i-a fost suspendată.
ÎCCJ a decis încetarea procesului penal, pe motiv că faptele de care era acuzat Lucian Duță s-au prescris.