Campania prezidențială din 2025 a devenit cea mai scumpă din istoria alegerilor din România, fapt care a determinat organizația neguvernamentală „Expert Forum” să solicite micșorarea limitei legale de venituri și cheltuieli electorale admise.
Cu venituri declarate care au atins 165 de milioane de lei și cheltuieli de 133 de milioane, candidații au doborât toate recordurile anterioare, depășind cu mult sumele din 2019 și depășind nivelurile din noiembrie 2024. „Față de cele din 2014, alegerile costă de patru ori mai mult”, se arată în raport.
Expert Forum (EFOR) atrage însă atenția că transparența finanțării este limitată și cere scăderea plafonului legal pentru cheltuieli.
Cine a plătit campania?
Potrivit ultimului raport EFOR, publicat după apariția celui de-al patrulea set de date de la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pe 2 mai, cele mai mari sume provin din contribuțiile directe ale candidaților – 55,9 milioane de lei – în creștere față de 38 de milioane raportate cu o săptămână înainte. Grosul acestor fonduri (99%) sunt de fapt împrumuturi. Victor Ponta a contribuit cu 33,9 milioane, urmat de Nicușor Dan cu 17,8 milioane. Donațiile propriu-zise sunt nesemnificative – doar 35.000 de lei, declarați tot de Ponta.
Pe lângă contribuțiile individuale, partidele politice au pompat sume consistente în campanie. Crin Antonescu, susținut de Alianța România Înainte, a primit 80 de milioane de lei prin transferuri de la PSD (76 mil.), UDMR (2,4 mil.) și PNL (2 mil.), toate din fonduri private. George Simion a beneficiat de 26,9 milioane de lei din partea AUR, proveniți din împrumuturi ale partidului. USR a declarat 1,2 milioane de lei pentru campania Elenei Lasconi.
EFOR avertizează că sprijinul disproporționat oferit de partide unui singur candidat – Crin Antonescu a primit aproape jumătate din toate fondurile campaniei – poate dezechilibra competiția electorală și oferă un avantaj semnificativ, chiar dacă legal.
Unde s-au dus banii?
Mai bine de 47% din cheltuielile totale, adică peste 62 de milioane de lei, s-au dus pe servicii online – promovare pe Facebook, Google și alte platforme. Alți 28% (38,1 mil. lei) au fost alocați publicității clasice – televiziune, radio și presă scrisă. Tipăriturile au reprezentat 8% din buget, iar restul de 15% (20 mil. lei) au fost etichetați vag ca „alte cheltuieli”: consultanță, închirieri, transport, vestimentație sau plăți pentru mandatarul financiar.
Crin Antonescu este liderul absolut la cheltuieli, cu 64 de milioane de lei, 61 dintre aceștia provenind din fondurile PSD. Aproape jumătate din bani s-au dus pe promovare TV (30 mil. lei), urmată de online (22 mil. lei). Pe locul doi se află Victor Ponta, cu 32,7 milioane, din care două treimi au mers în mediul digital. Nicușor Dan a cheltuit 17,5 milioane, dintre care 71% pentru online. AUR a investit aproape la fel în online (4,7 mil. lei) și tipărituri (5,2 mil. lei), iar pentru plata mandatarului financiar – 2,5 milioane.
Lipsa de transparență
Deși AEP publică sume totale, identitatea donatorilor sau creditorilor rămâne necunoscută publicului. EFOR cere de urgență modificarea legislației, astfel încât toate contribuțiile și împrumuturile să fie însoțite de numele persoanelor sau entităților care le oferă, peste un anumit prag valoric.
O altă problemă majoră identificată este promovarea politică mascată. EFOR a sesizat autoritățile cu privire la pagina de Facebook „Realitatea de România”, care a difuzat reclame pro-Victor Ponta fără să respecte reglementările legale. În total, între 18 și 24 aprilie, au fost cheltuiți 18.287 de lei pentru reclame neasumate. Alte pagini – „Mariana Popa”, „Salvăm România”, „Mariana Tomescu” – au rulat în ultima săptămână reclame neasumate în valoare de 133.000 de lei. BEC a admis toate sesizările și a cerut eliminarea conținutului.
În plus, AEP a anunțat controale în curs privind finanțarea campaniilor pentru Nicușor Dan (donații) și AUR (contract de lobby).
EFOR cere reducerea plafonului
În concluzia raportului, Expert Forum solicită scăderea plafonului legal de cheltuieli, stabilit la 81 de milioane de lei pentru fiecare competitor. „Este un prag mult prea ridicat, care nu face decât să încurajeze campaniile ostentative, netransparente și dezechilibrate”, se arată în documentul organizației.
Campania din 2025 nu doar că redefinește standardele de cheltuială în politica românească, dar scoate din nou la iveală o problemă nerezolvată: lipsa unei supravegheri clare și eficiente a finanțării politice.