
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a participat marți dimineață la acțiunea de prelevare a probelor din Marea Neagră, în contextul poluării din Strâmtoarea Kerci, care a avut loc în decembrie 2024.
Campania de prelevare a probelor s-a desfășurat cu ajutorul Navei Marina I a ABA Dobrogea-Litoral (ABADL), conform informațiilor oferite de Ministerul Mediului.
„M-am bucurat să îi pot însoți pe colegii de la ABA Dobrogea-Litoral în prima campanie de monitorizare a Mării Negre din acest an, care va dura patru-cinci zile și la sfârșitul căreia vom obține informații cu privire la starea fizico-chimică a apei Mării Negre. Această monitorizare are loc de patru ori pe an. Ne preocupă cu atât mai mult, având în vedere imaginile îngrijorătoare pe care le întâlnesc aproape zilnic în presa locală din regiunea Peninsulei Crimeea; discutăm despre sute de delfini și mii de păsări moarte, precum și despre zeci de kilometri de țărm afectat, în urma scufundării celor două vase din Strâmtoarea Kerci, ceea ce reprezintă un dezastru ecologic și ne îngrijorează foarte mult”, a subliniat Fechet.
El și-a exprimat îngrijorarea legată de posibilitatea ca unda de poluare să ajungă până la litoralul românesc.
„Din discuțiile avute cu specialiștii și evaluând modelele matematice realizate de aceștia, care analizează viteza și direcția curenților marini, precum și direcția și viteza vântului, temperatura apei Mării Negre și temperatura exterioară, am constatat că riscul ca unda de poluare să ajungă și pe litoralul românesc este extrem de mic. Totuși, văzând pe hartă că Peninsula Crimeea – zona #Sevastopol, #Yalta – este aproape la jumătatea distanței dintre Strâmtoarea Kerci și Constanța, nu pot să nu mă gândesc că, în aceste condiții, există, totuși, un risc, chiar dacă este foarte mic. Acesta este unul dintre motivele pentru care am solicitat colegilor de la ABA Dobrogea-Litoral și de la institutele din #Constanța să intensifice determinarea hidrocarburilor din apa Mării Negre, astfel încât să avem semnale timpurii care să ne ajute în luarea deciziilor, dacă va fi cazul. Deocamdată, monitorizăm și ne ghidăm după principiul că mai bine să fim în alertă decât să avem vreo surpriză care ar putea pune în pericol turismul sau starea litoralului românesc”, a explicat acesta.
Conform Manualului de Operare, parametrii fizico-chimici analizați sunt:
– fizico-chimici generali: transparența, condiții termice/temperatura apei, oxigenare (oxigen dizolvat și materii organice), aciditate (pH), salinitate, nutrienți;
– alți poluanți specifici – de exemplu, hidrocarburi petroliere (indice total de hidrocarburi);
– metale grele și micropoluanti organici.
Pentru Marea Neagră, au fost stabilite secțiuni de monitorizare atât pentru corpurile de apă costiere (de la linia de bază a țărmului până la o milă marină între Periboina și Vama Veche), cât și pentru corpul de apă tranzitoriu marin (Chilia – Periboina), precum și pentru apele teritoriale (până la 12 mile marine), ceea ce implică 15 secțiuni transversale de monitorizare. Au fost stabilite 27 de puncte de prelevare la diverse adâncimi, dintre care 18 se află adâncime mai mare de 5 m (unde se utilizează nava pentru prelevare).
Secțiunea cea mai nordică este la Golful Musura – Bara Sulina, în timp ce, în partea de sud, se află secțiunea de la Vama Veche. Monitorizarea în partea de nord, spre Ucraina, se desfășoară în Secțiunea Golful Musura – Bara Sulina, în zona de țărm, la adâncimi de 5 m și până la 12 mile marine.
Presa bulgară a raportat săptămâna trecută că problemele legate de deversările de păcură de la petrolierele rusești persistă, stârnind îngrijorări cu privire la răspândirea dezastrului ecologic și riscul ca petele de petrol să ajungă în apele Mării Negre.
În acest context, miniștrii mediului din Ucraina (Svetlana Grinchuk), România (Mircea Fechet) și Bulgaria (Petăr Dimitrov) au discutat despre situația avariilor din Strâmtoarea Kerci într-o videoconferință, conform Mediapool, citat de Rador Radio România.
Ministerul bulgar al Mediului a declarat că organizațiile și instituțiile științifice care monitorizează situația în fiecare dintre cele trei țări nu au raportat nicio mișcare a petelor de la scurgerea în zona apelor Mării Negre. Monitorizarea zonelor de coastă din toate cele trei țări continuă, iar unitățile implicate sunt pregătite să reacționeze.
Discuția a fost inițiată în urma unei informații de la unitatea regională a Ministerului rus pentru Situații de Urgență, conform căreia noi scurgeri de petrol, extinzându-se pe o lungime de peste 12,5 km, au fost observate în apropierea malurilor a șase regiuni ale peninsulei anexate Crimeea. Autoritățile ruse au instituit o comisie pentru gestionarea consecințelor acestei situații de urgență sub conducerea viceprim-ministrului Vitali Saveliev și a șefului Ministerului rus pentru Situații de Urgență, Alexander Kurenkov.
Noua poluare cu păcură a fost descoperită duminică, 12 ianuarie, afectând municipalitățile Ievpatoria, Sudak, Feodosia, Ialta, raioanele Sakî și Ciornomorske, insula Tuzla și capul Takil din raionul Lenine. Departamentul a precizat că 225 de grupuri monitorizează mișcarea scurgerilor către coastă, cu 22 de nave operând în mare, iar supravegherea aeriană este asigurată de două elicoptere Mi-8.
Specialiștii au reușit să strângă din Marea Neagră cea mai mare parte a păcurii care s-a scurs din petrolierul Volgoneft-239, care a eșuat în largul coastei, în districtul Temriuk al ținutului Krasnodar.
La 10 ianuarie, a fost raportată o scurgere pe o suprafață de 300 de metri, afectând aproximativ 2,8 mii de metri pătrați de coastă, cauzată de petrolier. Totuși, nu este clar ce se întâmplă cu scurgerea propriu-zisă, care rămâne de neoprit, deoarece sudarea la pupa nu poate fi efectuată înainte ca tot combustibilul din jurul navei să fie curățat și pompat din vasul propriu-zis.