Politica

Bugetul pe 2025, la dezbatere în Parlament/ Ciolacu: România seamănă cu Coreea de Sud de acum 15 ani

 

Bugetul de stat pentru anul 2025 a fost introdus miercuri în discuția plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului, iar atmosfera a fost, ca de obicei în ultimii ani, una agitată.

UPDATE

Prezentarea bugetului de către premierul Marcel Ciolacu a început cu un protest din partea parlamentarilor USR, care au cerut demisia acestuia în legătură cu scandalul Nordis. Premierul le-a sugerat să se manifeste, dar nu a părăsit tribuna.

Membrii AUR au apărut, de asemenea, cu pancarte ce reprezentau un avion, inscripționat cu mesajul “Demisia, Marcel Ciolacu! Pa! Pa!” și mesajul “Nordis”, alături de o busolă.

Declarațiile lui Ciolacu:

Există două mari critici la adresa acestui buget, surprinzător, în totală opoziție una față de cealaltă. Unele voci susțin că este un buget de austeritate, în timp ce altele afirmă că este, dimpotrivă, unul optimist și că statul cheltuie prea mult. Austeritatea înseamnă ceea ce s-a întâmplat în 2010: tăieri de salarii și pensii, o majorare a TVA-ului și împrumuturi de la FMI. Noi ne păstrăm veniturile românilor intacte. Nici pensiile, care anul trecut au crescut în medie cu 40%, nici salariile, care au avut o majorare anuală de circa 25%, nu vor fi afectate.

Nu vom crește TVA-ul, pentru că acest lucru ar afecta nivelul de trai al populației, în special al celor cu venituri mici. Nu avem nevoie de banii FMI, deoarece utilizăm fonduri europene și resurse din PNRR! Astfel, avem în acest buget cea mai mare alocare de resurse din fonduri europene de la aderarea noastră la Uniunea Europeană. În acest an, dispunem de peste 17,5 miliarde de euro și voi exercita o presiune semnificativă asupra fiecărui ministru și autoritate publică pentru a cheltui aceste sume până la ultimul cent! Nu putem vorbi de austeritate atunci când majorăm investițiile la 150 de miliarde de lei anual – și aceasta este tocmai ceea ce am realizat prin acest buget.

Am alocat fonduri suplimentare pentru toate domeniile unde românii au așteptări ridicate de la stat. Avem cu 35% mai multe resurse pentru spitale și servicii medicale, cu 20% mai mult pentru construcția de autostrăzi și căi ferate, și cu 10% mai mult pentru modernizarea educației. Aceste investiții se traduce în sprijin pentru companiile românești de construcții, furnizorii de servicii și echipamente, precum și pentru firmele locale din domeniul IT, adică ajung direct în inima economiei.

Nu putem vorbi de austeritate când sprijinim dezvoltarea locală cu peste 27 miliarde lei. Investițiile în marile proiecte din comunitățile țării nu ajută doar primarii, ci îmbunătățesc viața a sute de mii de cetățeni prin drumuri asfaltate și racorduri la apă și gaze. Aceste inițiative sunt realizate de sute și mii de firme locale de diverse dimensiuni din regiunile respective, fiind resurse esențiale care, în final, sprijină întregul mediu antreprenorial din România. Și nu se poate vorbi despre austeritate când nu am retras niciunul dintre schemele de ajutor de stat pentru companiile românești.

De la IMM Plus până la Programul pentru Marea Industrie, care dispune de un buget de 1 miliard de euro. De asemenea, există scheme de ajutor de stat pentru investiții regionale și stimularea marilor investiții în România, precum Construct Plus pentru materiale de construcții, și InvestAlim pentru investiții în fabrici de procesare a materiilor prime agricole și alimentelor. Toate aceste programe sunt bugetate, cu miliarde de euro anual, sprijinind peste 11.500 de firme românești prin granturi, acoperirea unor dobânzi și comisioane sau oferind garanții.

Acum să ne îndreptăm atenția către cealaltă critică – că bugetul este prea generos în cheltuieli. Am auzit un om de afaceri cunoscut care afirma că bugetul unei țări ar trebui să fie similar cu cel al unei firme, fără cheltuieli mai mari decât veniturile. Din acest punct de vedere, un deficit bugetar ar fi perceput ca ceva negativ. Aceasta este o abordare extrem de simplistă, care ignoră realitățile și, mai ales, contextul economic de dezvoltare al României.

Nu există stat european modern care să nu se fi dezvoltat, exact ca și noi, realizând deficite bugetare semnificative. Țări precum Spania, Italia, Franța, Portugalia, Belgia sau Grecia au cheltuit în mod substanțial – și nu doar din fonduri europene. Comparând gradul lor de îndatorare publică cu cel al României, suntem la jumătate din ratele lor! Anii 2025 și 2026 sunt considerați vârful dezvoltării noastre, adevăr acceptat și de partenerii din Comisia Europeană prin Planul Bugetar Structural. Am obținut o oportunitate uriașă de timp pentru a ne dezvolta țara, de 7 ani, și intenționez să o folosesc la maxim, în paralel cu angajamentele asumate față de Comisie de a reduce deficitul și de a ne limita la 7% din PIB. Cheltuim prea mult pentru a crește sau a proteja veniturile românilor – este o altă critică frecventă la adresa bugetului.

Cei care fac aceste acuzații omit un detaliu important. Fără eforturile majore de convergență economică a României în raport cu spațiul european la capitolul veniturilor și puterea de cumpărare, în anii anteriori, acum am fi avut nu un deficit de personal în economie, ci pur și simplu nu am fi avut deloc forță de muncă! Datorită creșterii constante a salariului minim, am ridicat media câștigului salarial din România peste pragul lunar de 1.000 de euro net! Aceasta a permis o creștere constantă a numărului de angajați, inclusiv români care s-au întors acasă după ani de muncă în străinătate – desigur, totuși sub necesarul economiei.

Așadar, aceste critici reflectă perspectivele extreme asupra bugetului. Un exemplu care ilustrează cel mai bine situația actuală este plafonarea prețurilor la energie și gaze. Suntem criticați atât pentru că am cheltuit prea mult cu această plafonare și trebuie să ne oprim rapid, cât și pentru că, dacă nu o păstrăm, vom avea o “apocalipsă” a facturilor energetice.

Stimați colegi, noi am ales o abordare echilibrată și prudentă, construind un buget de dezvoltare care include și o reducere a cheltuielilor de funcționare ale statului. Am început deja o restructurare a aparatului bugetar, atât privind numărul de posturi, cât și prin comasarea institutelor bugetare. De asemenea, pregătim o reglementare unitară pentru a opri situațiile nemaiîntâlnite în care șefii companiilor de stat primesc prime și bonusuri exorbitante sau zeci de pensii. Nu se pot obține bonusuri fără realizări notabile.

Voi respecta cu strictețe reducerea deficitului bugetar la 7% din PIB.

Prin urmare, cer tuturor angajaților statului să manageze eficient fiecare leu cheltuit din buget. Îi solicit Ministrului Finanțelor să monitorizeze cu atenție fiecare cheltuială, iar prin ANAF să asigure colectarea tuturor veniturilor bugetare, inclusiv prin combaterea evaziunii fiscale. Toți ne dorim o “Țară ca afară”. Dar, cu venituri la buget cu 12% din PIB sub media UE, nu putem atinge acest obiectiv. Venituri mici înseamnă cheltuieli mici.

Sunt într-un cerc vicios din care trebuie să ieșim, iar acest buget are tocmai această misiune. Este un buget nu optimist, ci mai degrabă prudent. Prudenta caracterizează și activitatea ministrului Tánczos Barna, un om care a impus principii corecte, precum acel fond de solidaritate național, ce echilibrează finanțările între județe, atenuând discrepanțele regionale. Propune, de asemenea, în mod just, alocări pentru administrația locală echivalente cu datele mai actualizate, obținute în urma ultimului recensământ, nu din statisticile depășite. Aceasta este o schimbare fundamentală, prefațând demararea unei alte mari priorități guvernamentale, reforma administrativ-teritorială.

În concluzie, avem toate motivele să dorim să ne dezvoltăm în continuare țara, dar trebuie să ne comportăm cumpătat și foarte hotărâți în privința reducerii deficitului bugetar. Cel puțin 12 țări europene își adoptă măsuri pentru reducerea deficitelor, la fel ca noi, în contextul incertitudinii economice crescânde la nivel global. Continuarea conflictului din Ucraina produce efecte negative în toată Europa. Țările europene în care exportăm 70% din total sunt în recesiune sau au creșteri economice slabe. Ultimele date Eurostat arată că Germania, Austria și Estonia au înregistrat al doilea an consecutiv de declin economic. În ultimul trimestru din 2024, Zona Euro a stagnat, iar Franța și Irlanda au intrat pe minus.

Noi am reușit să menținem economia pe plus și avem această oportunitate în continuare. Nu avem altă soluție decât să ne punem în ordine afacerea internă și să ne dezvoltăm prin investiții masive. Aceste investiții generează efecte multiplicative în economia locală, inclusiv prin creșterea veniturilor la buget.

Zilele trecute m-am întâlnit cu finanțatori internaționali importanți ai României, precum Banca Mondială și mari fonduri americane de investiții. Ironia este că aceștia au o părere mai bună despre potențialul țării noastre decât mulți dintre români. Recent, liderul FMI pentru regiunea Europei Centrale și de Est a afirmat, la Viena, că România are un parcurs economic similar cu cel al Coreei de Sud acum 15 ani. Adevărul este că, în ultimele 10-15 ani, ne-am câștigat, cu eforturi considerabile, o poziție economică mult mai competitivă decât în toată istoria recentă a țării.

În piață sunt resurse financiare, depozitele bancare au crescut mai mult decât creditele, iar mulți antreprenori români au acumulat resurse semnificative, pe care acum le utilizează pentru expansiune internațională.

Suntem o economie deschisă, de tip occidental, având acces la fluxurile financiare și de capital, și putem circula liber în întreaga lume. Acest buget este conceput pentru a ajuta România să își continue parcursul de dezvoltare. Prin urmare, votarea bugetului pentru 2025 reprezintă cel mai responsabil mod de a demonstra că am învățat o lecție esențială: să nu mai distrugem ceea ce am construit cu atâta trudă.

+++

Conform programului aprobat de conducerea Parlamentului, până la ora 13:00, Comisiile pentru buget, finanțe și bănci trebuie să prezinte rapoartele cu privire la proiectul legii bugetului de stat și al bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2025.

Ulterior, Birourile permanente reunite, împreună cu liderii grupurilor parlamentare, vor stabili timpul de dezbatere în plen pentru buget.

Plenul reunit pentru dezbaterea bugetului este programat în jurul orei 14:00.

Proiectul de buget pentru 2025 a fost aprobat de Guvern pe 1 februarie.