
Președintele Senatului, Ilie Bolojan, a anunțat miercuri un plan sever de reducere a cheltuielilor în cadrul instituției, care include concedieri, tăieri de costuri pentru combustibil, micșorarea flotei de mașini și un program de lucru mai extins.
Bolojan a menționat că, în urma ședinței Biroului Permanent de marți, au fost aprobate două memorandumuri destinate îmbunătățirii activității Senatului. El și-a exprimat dorința de a avea un aparat administrativ profesionist și eficient, de a îmbunătăți procesul legislativ și de a crea un regulament de funcționare care să asigure dezbateri civilizate și o cooperare mai strânsă cu celelalte instituții.
“Am constatat în aceste zile de când ocup funcția de președinte al Senatului câteva acumulări negative care nu pot fi contestate. La Senat, în loc ca persoanele care sunt pe cabinetele demnitarilor să vină cu aceștia și să plece cu aceștia, așa cum este practica peste tot, (…) am ajuns în situația că o persoană nu își poate aduce niciun colaborator și găsește oameni aduși de ceilalți ocupanți ai ciclurilor anterioare, a căror pregătire poate fi discutabilă, a căror preocupări sunt total diferite de agenda demnitarului”, a spus Bolojan.
Așadar, este necesar să fie urmată “o lege a demnității”, care stipulează “vii cu un demnitar, pleci cu un demnitar”.
Bolojan a continuat să sublinieze că aparatul Senatului este supradimensionat, promițând că posturile vor fi ocupate prin concurs, fără influențe politice. De asemenea, a anunțat că un proiect de lege va fi redactat pentru a permite schimbarea personalului din cele două Camere ale Parlamentului odată cu plecarea demnitarului. Până acum, angajările au fost definitive și personalul a rămas constant, Bolojan numind aceste posturi “sinecuri”, promițând că reorganizarea se va finaliza până la sfârșitul lunii martie, urmând ca doar 618 din cele 796 de posturi actuale să fie păstrate.
Președintele Senatului a dat exemplul Comisiei de regulament, care se întrunește o dată la două luni, având cinci angajați “care e greu să explice ce fac în cele două luni”.
De asemenea, a discutat despre structuri funcționale ale Senatului cu Direcții, care au foarte puțini angajați, doar pentru a îndeplini dorința cuiva de a fi director, fără a avea personal justificate în subordine.
Nemulțumit de prezența fizică la locul de muncă, Bolojan a anunțat implementarea unui sistem de control bazat pe cartele electronice pentru a înregistra prezența angajaților.
“În trei luni, Secretariatul General are termen să rezolve acest lucru, în așa fel încât să asigurăm prezența la locul de muncă, pentru că e o formă de respect pentru cei care ne plătesc”, a mai adăugat el.
O altă măsură prevede reducerea flotei de mașini și diminuarea cotei de combustibil cu 20%.
Referitor la calitatea procesului legislativ, programul de lucru va fi reproiectat; astfel, în loc ca zilele de luni să fie dedicate lucrului în plen și marțea discuțiilor în Comisii, se va lucra și miercuri în plen, iar joi vor fi organizate dezbateri publice.
În legătură cu regulamentul, Ilie Bolojan a declarat că dorește să implementeze “cele mai bune practici din regulamentul Parlamentului European”.
“În sălile de plen să avem un dialog civilizat, să descurajăm agresivitatea și să îi sancționăm pe cei care nu respectă regulile bunului-simț”, a completat acesta.
În ceea ce privește controlul parlamentar, șeful Senatului a subliniat că Parlamentul trebuie să-și întărească această capacitate, având în vedere că forul legislativ supraveghează multe instituții.
Bolojan a menționat că atât Senatul cât și Camera Deputaților vor beneficia de o reorganizare a activității, după evaluarea mai multor aspecte.
El a afirmat că majorarea salariilor este o acțiune simplă, “se ia de pe o zi pe alta”, în timp ce reducerea personalului prezintă dificultăți.
Când a fost întrebat despre posibilele procese pe care angajații concediați le-ar intenta Senatului, el a răspuns că “nu e nicio problemă, problema noastră este să procedăm legal, corect și ceea ce am rugat și sindicatele în întâlnirea de alaltăieri a fost clară: Să ne ajutați să facem concursuri corecte”.
De asemenea, a fost întrebat dacă angajații care își vor pierde locurile de muncă vor beneficia de salarii compensatorii.
“Nu știu ca în contractul colectiv de muncă de la Senat să fie astfel de chestiuni. Dacă e să fiu corect cu colegii noștri de la Senat, grila noastră de salarizare este la un nivel mediu, deci nu este în top, dar și aici s-au încorporat tot felul de sporuri de condiții vătămătoare, dar nu există niște drepturi speciale pentru colegii care lucrează la Senat. Sunt alte instituții care au avut grijă ca, prin contracte colective de muncă, să își treacă tot felul de drepturi aberante, tot felul de prime, de ziua ASF, o zi foarte importantă, pe care o țin minte toți beneficiarii serviciilor ASF. Aici, din acest punct de vedere, la Senat nu s-a sărit peste cal”, a adăugat Bolojan.
Referitor la ASF, el a declarat că nu crede că instituția “s-ar prăbuși” dacă nu ar avea atât de mulți angajați și prime atât de mari. Pasul următor va fi “să ne ocupăm de instituțiile din coordonarea Parlamentului și facem un grup de lucru pentru această chestiune, și veți vedea comunicări cinstite. Măcar să își publice aceste drepturi, ca să-i vedeți și dvs. cam la ce nivel de austeritate sunt”.
Reamintim că șefii și angajații ASF primesc 16 salarii anuale, în urma unei decizii a conducerii. Este vorba despre prime Crăciun și de performanță, două salarii pentru vacanță și cu ocazia zilei ASF.
ASF a fost dată în judecată de deputatul USR Claudiu Năsui și, la începutul lunii septembrie 2023, Curtea de Apel București a obligat instituția să facă publice salariile și sporurile primite de conducere, precum și banii dați pe cazări, diurne și transport.
La finalul conferinței de presă, angajați ai Senatului l-au huiduit și i-au strigat: “Nu știți problemele reale, noi avem expertize, funcțiile de senator sunt efemere. Nu se poate să veniți cu idei de genul acesta”.
În replică, Bolojan a spus, în prezența angajaților nemulțumiți și a ziariștilor: “Vor fi eliminate sinecurile. Vor fi concursuri corecte. Accept orice discuție”.
El a mai transmis angajaților că, dacă ei cred că pot schimba ceva prin huiduieli, asta nu se va întâmpla.
“E anormal să aranjezi fără concurs oameni pentru o perioadă nedeterminată. Cine a dat concurs, cine este profesionist nu are de ce să se teamă. Mai sunt și cei care au venit fără concurs și cei care nu își justifică existența; este normal să fie plătiți? Eu respect pe toată lumea, dar nu merge cu mine o asemenea atitudine”, a replicat Ilie Bolojan.
Ce spune Sindicatul Funcționarilor Publici Parlamentari, Sindicatul Personalului Contractual și Sindicatul Șoferilor din Senatul României
Sindicatele au transmis marți că își exprimă ferm dezacordul față de măsurile propuse de președintele Senatului, Ilie Bolojan, și secretarul general, Mario Ovidiu Oprea, în ceea ce privește reorganizarea instituției și reducerea personalului.
“Mai exact, fără o consultare aplicată cu sindicatele, fără o analiză amplă a complexității activității instituționale, președintele și secretarul general intenționează să reducă aproximativ 200 de posturi. O reorganizare făcută în grabă, care să aibă în vedere strict factorul economic (scăderea cheltuielilor salariale), este extrem de îngrijorătoare și nebenefică atât pentru funcționarea instituției, cât și pentru angajați și familiile lor. O astfel de acțiune în forță ridică serioase semne de întrebare și îngrijorări la nivelul întregului aparat tehnic al Senatului”, au declarat sindicatele.
Ele subliniază câteva aspecte identificate de conducerea celor trei sindicate:
• Lipsa transparenței: Reducerea personalului fără criterii clare poate genera discriminare și decizii arbitrare.
• Încălcarea legislației: Proiectul de hotărâre contravine Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, Codului Administrativ și Codului Muncii.
• Impact negativ asupra eficienței: Reducerea personalului riscă să supraîncarce angajații rămași, diminuând calitatea procesului legislativ.
• Lipsa unei analize fundamentate: Nu a fost efectuată o evaluare detaliată a necesarului de personal, ceea ce poate duce la dezechilibre semnificative în structura instituțională. În România, supremația legii primează. Este necesară respectarea legislației în vigoare privind dialogul social. Consultarea sindicatelor în astfel de situații este esențială. Astfel, cele trei sindicate din Senat cer public președintelui Senatului și secretarului general să fie consultați în toate etapele procesului decizional.
Concret, sindicatele solicită:
1. Implementarea unei reorganizări bazate pe criterii transparente și echitabile.
2. Respectarea drepturilor angajaților, inclusiv protejarea categoriilor vulnerabile, cum sunt familiile monoparentale și persoanele cu dizabilități.
3. Organizarea unei consultări pentru a evalua impactul măsurilor asupra funcționării Senatului. Angajații Senatului sunt esențiali pentru un proces legislativ eficient. Orice reorganizare trebuie să se realizeze cu respectarea drepturilor acestora și fără a afecta stabilitatea instituției. Facem apel la toți senatorii să sprijine o reformă bazată pe echitate și raționalitate.