Bugetul de stat pentru 2025 a fost supus dezbaterii în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului miercuri. Așa cum s-a întâmplat în ultimii ani, după șapte ore de dezbateri în atmosfera unei adevărate agitații, parlamentarii s-au reunit după ora 22:00 pentru a da votul final.
UPDATE
Proiectul legii bugetului și proiectul legii asigurărilor sociale pentru 2025 au fost adoptate cu 255 de voturi „pentru” și 192 de voturi „contra”.
Aceste două legi vor fi trimise spre promulgare președintelui.
+++
Plenul Parlamentului a încheiat dezbaterile pe marginea articolelor și anexelor proiectului legii bugetului de stat și a bugetului dedicat asigurărilor sociale.
Față de varianta inițială prezentată de Guvern, proiectul bugetului de stat a suferit aproximativ 60 de modificări în comisiile de buget, modificări ce au fost votate de plen. Acestea includ atât modificări de formă și rectificări, cât și alocări suplimentare de fonduri, dintre care 34 de amendamente au fost dedicate Secretariatului de Stat pentru Culte pentru personalul clerical și pentru renovarea, repararea sau construcția de biserici, conform Agerpres.
Un amendament a eliminat suma de 700.000 lei, initial inclusă în bugetul Curții Constituționale, destinată decontării medicamentelor pentru angajații instituției și foștii judecători pensionați.
Un alt amendament adoptat prevede alocarea a 35.125.000 lei pentru lucrări de intervenții la construcțiile și instalațiile Institutului Clinic Fundeni.
+++
Prezentarea bugetului de către premierul Marcel Ciolacu a început cu un protest din partea parlamentarilor USR, care au cerut demisia acestuia în contextul scandalului Nordis. Premierul a afirmat că poate lua o pauză pentru a permite USR-iștilor să protesteze, dar nu a făcut-o.
De asemenea, membrii AUR au afișat pancarte cu un avion și mesajul „Demisia, Marcel Ciolacu! Pa! Pa!”, precum și mesajul „Nordis”, alături de o busolă.
Declarațiile lui Ciolacu:
Sunt două mari atacuri împotriva acestui buget – în mod paradoxal, acestea se află în totală antiteză una față de cealaltă. Unii afirmă că este un buget de austeritate, în timp ce alții spun că, dimpotrivă, este un buget optimist și că statul cheltuie prea mult. Austeritatea, așa cum a fost implementată în 2010, a presupus tăieri de salarii și pensii, creșterea TVA-ului și împrumuturi de la FMI. Noi nu ne atingem de veniturile actuale ale românilor: nu tăiem pensii, unde anul trecut s-a înregistrat o creștere medie de 40%, și nici salarii, unde s-au realizat majorări anuale de aproape 25%.
Nu creștem TVA-ul, pentru că asta ar afecta nivelul de trai al populației, în special al celor cu venituri reduse. Nu avem nevoie de banii FMI, optăm pentru fonduri europene și resurse din PNRR! De aceea, bugetul actual conține cele mai mari alocări de resurse din fonduri europene de la aderarea noastră. Dispunem în acest an de peste 17,5 miliarde euro și voi exercita o presiune uriașă asupra fiecărui ministru și autoritate publică să cheltuim acești bani până la ultimul leu! Nu se poate vorbi de austeritate atunci când majorăm investițiile la 150 de miliarde de lei pe an – ceea ce am realizat prin acest buget.
Am alocat fonduri suplimentare în toate domeniile pentru care așteptările românilor de la stat sunt ridicate. Avem cu 35% mai multe fonduri pentru spitale și servicii medicale, cu 20% mai mult pentru construcția de autostrăzi și căi ferate și cu 10% în plus pentru modernizarea educației. Aceste resurse ajung, în mare parte, la companii românești de construcții, furnizori de servicii și echipamente, și firme locale de IT, ceea ce înseamnă că ajung în inima economiei.
Nu se poate vorbi de austeritate când sprijinim dezvoltarea locală cu peste 27 miliarde lei. Când finanțăm marile programe de investiții în comunitățile țării, nu ajutăm primarii, ci îmbunătățim viața a sute de mii de locuitori prin asfaltarea drumurilor și racordarea la utilități. Aceste proiecte sunt realizate de sute și mii de firme locale, de toate dimensiunile, din regiunile respective, și sunt fonduri esențiale care, în final, răspund nevoilor antreprenorilor din România. Și nu se poate vorbi de austeritate când nu ne-am retras niciuna dintre schemele de ajutor de stat pentru companiile românești.
De la IMM Plus la Programul pentru Marea Industrie, de 1 miliard euro, de la schema de ajutor pentru investiții regionale la cea care stimulează investițiile mari în România, de la Construct Plus pentru materiale de construcții la InvestAlim pentru investiții în fabrici de procesare a materiilor prime agricole și alimente. Toate sunt bugetate; miliarde de euro anual sprijină peste 11.500 de firme românești prin granturi, suportarea dobânzilor și comisioanelor sau prin oferirea de garanții.
Pe de altă parte, altă critică este că bugetul este prea generos în cheltuieli. Am auzit o personalitate cunoscută din afaceri afirmând că bugetul țării ar trebui să fie similar cu cel al unei firme, fără costuri mai mari decât veniturile. Asta înseamnă că un deficit bugetar este o situație negativă. Aceasta este o abordare simplistă, care nu reflectă realitățile din țară și contextul economic de dezvoltare al României.
Nu există stat european modern care să nu fi crescut, la fel ca noi, cu deficite bugetare semnificative. Țări precum Spania, Italia, Franța, Portugalia, Belgia sau Grecia au realizat cheltuieli masive – nu doar din fonduri europene. Comparând gradul lor de îndatorare publică cu al României, suntem la jumătate față de ei! Iar 2025 și 2026 sunt ani cruciali pentru dezvoltarea noastră – acest lucru este recunoscut de partenerii din Comisia Europeană prin Planul Bugetar Structural. Am obținut o fereastră de oportunitate de 7 ani pentru a ne dezvolta, iar intenționez să o folosesc optim, respectând în același timp angajamentul de reducere a deficitului la 7% din PIB. Cheltuim mult mai mult pentru a sprijini creșterea și protejarea veniturilor românilor – aceasta este o altă critică constantă la adresa bugetului.
Cei care formulează aceste acuzații omitesc deliberat un aspect important. Fără acest efort intensiv de convergență economică a României cu spațiul european în privința veniturilor și puterii de cumpărare, ne-am fi confruntat nu cu deficit de personal în economie, ci pur și simplu am fi avut o lipsă totală a forței de muncă! Creșterea constantă a salariului minim ne-a permis să depășim media câștigului salarial din România peste 1.000 de euro net lunar! Aceasta a contribuit la creșterea numărului de angajați, inclusiv al celor care s-au întors după ani de muncă în Europa – deși suntem încă sub necesarul economic.
Acestea sunt, prin urmare, extremele criticilor privind acest buget. Cazul care ilustrează cel mai bine situația actuală este cel al plafonării prețurilor la energie și gaze, unde suntem acuzați, simultan, de cheltuieli excesive pentru aceasta și totodată, dacă nu continuăm, va avea loc o apocalipsă a facturilor.
Stimați colegi, am optat pentru o abordare echilibrată și precaută, construind un buget de dezvoltare care oferă și o reducere a cheltuielilor de funcționare ale statului. Am început deja o restructurare a aparatului bugetar, atât prin reducerea numărului de posturi, cât și prin comasarea instituțiilor bugetare! Pregătim o reglementare unitară pentru a elimina situațiile absurde legate de bonusuri, prime sau pensii excesive încasate artificial de conducătorii companiilor de stat! Cei care nu demonstrează performanță nu ar trebui să beneficieze de bonusuri. Voi fi strict în privința reducerii deficitului bugetar la 7% din PIB.
Așadar, solicit tuturor angajaților statului să gestioneze eficient fiecare leu cheltuit din buget. Îi cer Ministrului Finanțelor să monitorizeze cu strictețe fiecare cheltuială, iar prin ANAF să asigure colectarea tuturor veniturilor bugetare, inclusiv prin diminuarea evaziunii fiscale. Toți ne dorim o „Țară ca afară”. Dar cu venituri la buget cu 12% din PIB sub media Uniunii Europene, nu putem obține acest lucru. Venituri mici înseamnă cheltuieli mici.
Suntem prin urmare într-un cerc vicios din care trebuie să ieșim, iar acest buget își propune exact asta. Este un buget nu optimist, ci mai degrabă prudent. Prudenta este caracteristica ministrului Tánczos Barna, un om care a instituit principii corecte, cum ar fi acel fond de solidaritate național care echilibrează finanțările între județe, atenuând dezechilibrele regionale. Acesta face și propuneri juste pentru alocările destinate administrației locale, ținând cont de cifrele reale generate de ultimul recensământ, nu de statisticile anterioare. Este o schimbare fundamentală care prefațează demararea reformei administrativ-teritoriale, o altă prioritate majoră a guvernării.
În concluzie, avem toate motivele să ne dorim să ne dezvoltăm continuu țara, dar trebuie să fim prudenți și foarte hotărâți în privința reducerii deficitului bugetar. Altele sunt și țările europene care iau măsuri de reducere a deficitelor, având în vedere că incertitudinea economică e în creștere la nivel global. Continuarea războiului din Ucraina genera efecte negative asupra economiei europene. Țările cu care avem relații comerciale, care reprezintă 70% din exporturile noastre, se confruntă cu recesiune sau cu creșteri economice foarte scăzute. Ultimele date Eurostat indică faptul că Germania, Austria și Estonia au trăit al doilea an de declin economic. În ultimele trei luni din 2024, Zona Euro a stagnat, iar Franța și Irlanda au avut creșteri negative.
Noi am reușit să menținem economia în creștere și avem oportunitatea să continuăm în această direcție. Nu avem altă soluție decât să facem ordine în propria noastră ogradă și să ne dezvoltăm prin investiții masive. Aceste investiții generează efectul de multiplicare economică, inclusiv prin creșterea veniturilor la buget.
Recent, m-am întâlnit cu importanți investitori internaționali în România, precum Banca Mondială și mari fonduri americane de investiții. Curios, ei au o impresie mult mai bună despre potențialul țării noastre decât mulți români. Chiar recent, șeful FMI pentru regiunea Europei Centrale și de Est a declarat, la Viena, că România se aseamănă cu Coreea de Sud de acum 15 ani în ceea ce privește evoluția economică. Adevărul este că în ultimii 10-15 ani, prin mari eforturi, ne-am îmbunătățit semnificativ poziția economică versus întreaga istorie modernă a țării.
Pe piață există fonduri, iar depozitele bancare sunt mai mari decât creditele, situând România în postura în care mulți antreprenori au acumulat resurse financiare esențiale și acum își extind activitatea în afaceri externe.
Suntem o economie deschisă, de tip occidental, având acces la fluxurile financiare și de capital, fiind capabili să ne desfășurăm liber oriunde în lume. Acest buget este conceput pentru a ajuta România să își continue drumul dezvoltării. De aceea, votarea bugetului pe 2025 reprezintă cea mai responsabilă acțiune prin care putem demonstra că am învățat o lecție esențială: să nu mai irosim ceea ce am construit cu atâta trudă.
+++
Conform programului aprobat de conducerea Parlamentului, până la ora 13:00, Comisiile pentru buget, finanțe și bănci trebuie să depună rapoartele privind proiectul legii bugetului de stat și proiectul legii bugetului asigurărilor sociale pentru anul 2025.
Ulterior, Birourile permanente reunite, în prezența liderilor grupurilor parlamentare, vor stabili timpii necesari dezbaterii în plen a bugetului.
În jurul orei 14:00, este programat plenul reunit pentru discutarea bugetului.
Proiectul de buget pentru 2025 a fost aprobat de Guvern pe 1 februarie.