Politica

Burduja, după ce a criticat politicile UE de „înverzire”: Nu trebuie să renunțăm încă la cărbune

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă că nu ar trebui să renunțăm la centralele pe cărbune până când nu avem alternative viabile. Pe termen lung, soluția ideală este reprezentată de centralele nucleare.

“România și Europa necesită energie sigură, accesibilă și ecologică, ordonată în această manieră. Tranziția trebuie să continue, dar să fie realizată inteligent, fără a compromite securitatea sau prosperitatea cetățenilor noștri. Nu este înțelept să sprijinim o terapie de șoc, deoarece riscăm să dărâmăm economia europeană, care se confruntă oricum cu dificultăți. Acesta a fost punctul meu de vedere și în primul meu mandat ca ministru al energiei și va rămâne constant. Sunt surprins de reacțiile celor care consideră că mesajele mele despre au fost spontane, deși le am exprimat constant de mai bine de un an și jumătate”, a postat ministrul pe Facebook.

Ministrul observă că “această realitate este tot mai mult remarcabilă în Europa”.

“Donald Tusk a abordat această chestiune recent, propunând o campanie amplă de dereglementare la nivelul Uniunii Europene și subliniind necesitatea reducerii prețurilor la energie pentru a oferi competitivitate companiilor europene pe piețele globale. Să protejăm mediul, dar în același timp să nu ne îndreptăm spre colaps economic. Recent, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a reiterat aceeași necesitate de a reduce prețurile pentru a asigura competitivitatea economiei europene în fața concurenței globale, care se intensifică”, a mai adăugat ministrul.

Conform lui Burduja, cheia unei tranziții de succes constă în:

1. Producția de energie sigură și ieftină. Nu ar trebui să renunțăm la centralele pe cărbune până când nu avem alternative — pe termen scurt și mediu, centrale pe gaz; pe termen lung, centrale nucleare.

2. Investiții în stocare, pentru a ne bucura de energia verde și în momentele în care nu sunt suficiente resurse solare sau eoliene.

3. Investiții în rețele, pentru a crea o piață europeană cu adevărat unică și funcțională, care să permită integrarea mai multor producători de energie verde (inclusiv prosumatori).

4. Utilizarea echipamentelor fabricate în România și Europa, nu subvenționarea producției din alte zone ale lumii cu fonduri europene.

“Există deja inițiative care ne transformă în lectori nu doar în producția de energie, ci și în fabricarea echipamentelor moderne, reducând dependența de surse externe. Am semnat șapte contracte de finanțare, în valoare totală de aproximativ 169 milioane EUR, pentru o capacitate de peste 5 GW. Acestea sunt destinate producției de componente pentru bateriile de stocare, fabricării bateriilor de stocare și producției de panouri fotovoltaice. Produse în România. În contextul în care Uniunea Europeană accelerează pentru a deveni lider mondial în decarbonizare prin Green Deal, realitatea economică globală avertizează că acest model riscă să afecteze competitivitatea și relevanța economică. 80% din lanțul de aprovizionare pentru panouri fotovoltaice este controlat de China, iar Europa subvenționează instalarea acestora, în loc să investească în producția locală, expunându-se la riscuri în ceea ce privește securitatea energetică”, a continuat Sebastian Burduja.

El a evidențiat și faptul că prețurile ridicate la energie reprezintă o povară autoimpusă.

“Certificatul de emisii CO2 și mecanismul prețului marginal dublează artificial prețurile energiei, ceea ce afectează competitivitatea industriilor noastre. În timp ce prețurile energiei în UE sunt de trei ori mai mari decât în SUA sau China, fabricile europene se închid sau își mută activitatea în alte regiuni. Acesta nu este doar un semnal de alarmă, ci o tragedie economică în desfășurare. La nivel global, Europa pierde teren din ce în ce mai mult. În anul 2000, PIB-ul UE reprezenta aproximativ 34% din PIB-ul mondial. Acum, această contribuție a scăzut sub 15% și declinul continuă. Nicio companie europeană nu se mai află în top 20 global după capitalizarea de piață și investițiile în cercetare sunt mult sub cele din SUA sau China. Google, de exemplu, investește mai mult în cercetare decât toate armatele europene la un loc”, a remarcat Burduja.

Ministrul consideră că “România are șansa de a demonstra că există alte soluții”, având gaze naturale, hidrocentrale care așteaptă finalizarea, proiecte nucleare în parteneriat cu aliați strategici, dar și potențialul de a deveni lider regional în producția de energie verde (al doilea cel mai mare potențial din UE, după Spania).

“Tot ce avem nevoie este voința politică și decizii îndrăznețe care să prioritizeze bunăstarea cetățenilor. Europa trebuie să recunoască faptul că prosperitatea economică și inovația nu provin din reglementări excesive sau politici care subvenționează economiile altora. Avem nevoie de o economie bazată pe producția locală, pe locuri de muncă bine plătite și pe sprijinirea industriei autohtone. Este timpul ca întreaga Europă să-și redefinească prioritățile și să opteze pentru un ‘Smart Deal’ care să ne readucă pe harta economică globală. Împreună, pentru români, România și o Europă competitivă”, a concluzionat el.

Cu două zile înainte, același Burduja susținea că “politicile de înverzire ale Uniunii Europene, deși bine intenționate, riscă să ne transforme economiile europene în victime ale birocratizării și deciziilor neadaptate realităților economice”.

Ce afirma Burduja marți:

“Raportul Draghi confirmă ceea ce am observat și în datele statistice recente: Uniunea Europeană, care a produs doar 3% din cărbunele mondial în 2024 și a emis mai puțin de 5% din emisiile globale de CO2, aplică cele mai dure politici de mediu.

Aceasta nu este o cale spre prosperitate. Președintele Trump a subliniat recent că democrațiile sunt puternice doar atunci când economiile lor sunt solide. Și știți ce înseamnă o economie puternică? Producția de energie sigură, accesibilă și abundentă! Energie care menține fabricile deschise, prețurile scăzute și asigură hrana pentru fiecare familie.

România are toate resursele pentru a deveni lider regional în energie:

– Avem gaze naturale (suntem deja cel mai mare producător din UE) și centrale pe cărbune care pot fi modernizate conform celor mai recente tehnologii BAT, cu emisii reduse și eficiență sporită.

– Dezvoltăm un nou program nuclear românesc, cu sprijin din partea partenerilor strategici precum SUA, Canada, Italia, Franța, Coreea de Sud și Japonia.

– Există multe proiecte hidroenergetice în curs de finalizare, demarate de zeci de ani, care pot transforma România în motorul energetic al Europei de Est, în special în perspectiva reconstrucției Ucrainei.

Ceea ce ne poate menține pe loc sunt birocrația excesivă și un Green Deal care nu ia în considerare realitățile de pe teren. Este necesară o dezbatere solidă cu privire la modul și dacă UE va continua cu Green Deal-ul în anii următori. Este timpul să ne trezim! Dacă nu ne redresăm acum, riscăm să pierdem ultima oportunitate de a reconstrui economia europeană pe baze solide.

România trebuie să aibă curajul să spună lucrurilor pe nume: europenii merită să plătească mai puțin pentru energie, iar noi putem oferi soluția. Este simplu: producția masivă de energie înseamnă prețuri reduse, iar prețuri reduse înseamnă bunuri și servicii mai ieftine produse/prestate în UE, ceea ce duce la o calitate a vieții mai bună pentru fiecare român și european, locuri de muncă mai bine plătite și competitivitate europeană. E o ecuație simplă pe care trebuie să o accepte și Comisia Europeană.

În perioada următoare, voi prezenta în Guvern un raport detaliat cu privire la efectele negative ale politicilor ‘Green Deal’ asupra sectorului energetic românesc. Mă angajez, ca întotdeauna, să acționez în interesul țării mele.

România are energia de care Europa are nevoie. Vom avea suficient atât pentru noi, cât și pentru vecinii noștri, de la Chișinău la Viena. Dar, pentru aceasta, trebuie să luăm decizii curajoase și să abandonăm iluzia că o economie slabă poate susține o democrație puternică. România trebuie să fie puternică pentru ca Europa să fie puternică!.”

România și producția energiei pe bază de cărbune

În România, cărbunele contribuie cu aproximativ 10% la producția națională de electricitate, clasându-se pe locul patru după producția hidro (35%), nucleară (25%) și eoliană (15%). Guvernul plănuiește să elimine treptat cărbunele din mixul energetic național până în 2032, dar acest termen ar putea fi extins din cauza întârzierilor în realizarea centralelor pe gaz.

În comparație, vecinii bulgari își propun să renunțe la centralele pe cărbune până în 2029, iar ungurii intenționează să finalizeze procesul până în 2035. Cehia a stabilit anul 2033, în timp ce Polonia planifică să utilizeze energia pe bază de cărbune până în 2049.